Nu vom încerca să ne prindem urechile în discuții legate de „scule", amplificatori, decibeli. Vom discuta aici doar de condițiile „de bază" ale unei audiții corespunzătoare, atunci când vine vorba de ascultatul unui vinil. Dacă aveți un pick-up în stare bună de funcționare și un vinil (fie el și cu povești de Ion Creangă), sunteți deja pe drumul cel bun.

Este insă bine de ştiut că muzica clasică se ascultă bine doar pe vinil. Explicaţia ţine de faptul că o orchestră poate avea pînă la 100 de instrumente pe care alte suporturi de inregistrare nu le redau integral.

Pentru a avea o fidelitate bună, evitați camerele cu multă sticlă. Dacă aveți o sticlă de băutură pe masă, nu e nicio problemă. Vă recomandăm însă călduros să evitați sufrageriile încărcate cu vitrine pline de bețivi și balerine de porțelan. Și cu atât mai mult, sufrageriile cu gresie pe jos. Dincolo de faptul că nu e deloc șic să ai gresie și vitrină cu bibelouri în sufragerie, sticla și gresia sunt dușmanii undelor sonore. Acestea provoacă „reflexia" sunetelor, ceea ce duce la suprapunerea lor, iar auditoriul, în loc să audă un sunet unitar, aude mai multe sunete care vin din directii diferite. Motiv pentru care recomandăm prezența draperiilor, a mochetei, covorului și canapelelor pufoase atunci când vine vorba de o astfel de audiție. Mai ales că prezența draperiilor și a (cel puțin) unei canapele pufoase se poate dovedi mai mult decât utilă, dacă la audiție se adaugă sticla de pe masă (sperăm că nu ați uitat de ea) și o prezență agreabilă (recomandabil în aceeași încăpere cu dumneavoastră). Audiție plăcută!

Mihnea Lazăr - Pasiunea.Eu